luni, 24 februarie 2014

Psiluneala-O dragoste

Dragostea. Sentiment datator de poveste.
Omul emisarul acesteia.
O dragoste.... dar cu mai multe fatete.
Venim din o dragoste. O dragoste revarsata din prea plinul Cerului in fiecare suflet.
Ajungem pe pamint cu o dragoste in inima. O dragoste ce creste impreuna cu noi.
Doar ca uneori rapiti de intimplarile dun jur, ne indepartam de ea..
Atunci ratacim prin desisul din jur si sufletul se simte ca un copil care s-a pierdut si nu mai gaseste drumul catre casa, catre cei dragi...
Cauta speriat in jur pentru a regasi poteca luminata de Dragoste.  Doar ca sunt atitea luminite in jur incit e foarte greu.
Apoi cind totul pare a fi din ce in ce mai confuz se aude o voce: Sunt aici.
Intrebam de multe ori in gind: Unde esti?
Iar vocea blinda zice Sunt aici, nu am plecat niciodata. Te-am vegheat mereu.
O dragoste plina de blindete, daruire, si uneori dojana . Dar cea mai pura .
Si atunci ne regasim drumul sufletului si speram sa nu mai ratacim. Sa lasam Dragostea de Tata sa ne calauzeasca mereu.
Acest text, e o mica incercare pentru psiluneala.

6 comentarii:

  1. Ce bine e când nu mai rătăcești!

    RăspundețiȘtergere
  2. Mai devreme sau mai târziu găsim cu toții drumul... sau cel puțin așa ni se pare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. il gasim doar ca de multe ori nu avem puterea de a realiza acest lucru

      Ștergere
  3. ...eu zic că suntem pe acel drum de când ne ştim şi vorbesc aici de cei care chiar cred şi simt dragostea Tatălui nostru. Nu sunt empatică prea tare cu cei ce se dezic de ea şi de multe ori devin precaută când se face paradă cu ateismul şi cu drumurile încâlcite ale acestor iubiri necondiţionate. O dragoste mai mare nici că există. Şi nu vorbesc de a mea pentru El, ci de a LUI pentru noi. Totuşi, am rătăcit şi rătăcesc drumul pentru că păcatul e imposibil să-l curm din firea mea. Mulţumesc, Laura!

    RăspundețiȘtergere
  4. Ai mare dreptate, Adriana. E greu sa nu ratacim drumul , pentru ca pacatul e in noi inca din prima zi. Dar prin Dragostea tatalui, acest imposibil devine posibil. Trebuie sa nu ne desprindem de mina Lui.

    RăspundețiȘtergere